GOGU PUIU, eroul Dobrogei, comemorat la Cobadin. Manifestari culturale de amploare la Constanta, dedicate rezistentei anticomuniste.

GOGU PUIU, eroul Dobrogei, comemorat la Cobadin. Manifestari culturale de amploare la Constanta, dedicate rezistentei anticomuniste.

DSC_7524DSC_7470Ziua de 23 ianuarie 2016 va rămâne în amintirea constănţenilor pentru multă vreme, fiind vorba despre seria de manifestări ce a redeşteptat, în judeţul Constanţa, spiritul rezistenţei anticomuniste de acum 70 de ani. Urmaşii celor care, atunci, au fost executaţi de Securitate şi ai celor închişi în temniţele comuniste şi-au reamintit cu mândrie de părinţii şi bunicii lor. Iniţiativa acestor activităţi omagiale a aparţinut urmaşilor luptătorului anticomunist Gogu Puiu şi Fundaţiei Ion Gavrilă Ogoranu.DSC_7471

În cursul amiezii, în localitatea Cobadin, în piaţeta din faţa monumentului închinat lui Gogu Puiu şi celorlalţi luptători  din gruparea sa, executaţi de Securitate sau morţi în închisori, s-au adunat localnici dar şi delegaţii ale Fundaţiei Ogoranu, Frăţiei Ortodoxe Sf. Gheorghe – condusă de dl Dan Grăjdeanu, Asociaţiei Noua Dreaptă – condusă de dl Sorin Dincă, participând la o comemorare a celor căzuţi în rezistenţa armată dobrogeană.
DSC_7467În iulie 1949, Gogu Puiu avea să fie încercuit de trupele de Securitate şi Miliţie, şi după o rezistenţă dârză, s-ar fi sinucis cu ultima grenadă, conform versiunii oficiale a Securităţii, deşi există numeroase indicii care pledează în favoarea variantei că ar fi scăpat din încercuire.

Slujba religioasă de pomenire a luptătorilor anticomunişti a fost oficiată de un sobor al preoţilor din localitate, în timp ce tinerii Frăţiei Ortodoxe Sf. Gheorghe, îmbrăcaţi în costume naţionale, şi cei ai Fundaţiei Ogoranu şi Noii Drepte au format flancuri purtând drapele tricolore.

Florin Dobrescu, secretarul Fundaţiei Ion Gavrilă Ogoranu a vorbit despre semnificaţia luptei şi sacrificului acestor eroi, condamnând în termeni fermi legea 217/2015, prin care beneficiarii regimurilor dinainte şi de după 1989 intenţionează să scoată din memoria societăţii româneşti aceste figuri ale demnităţii şi identităţii naţionale. Reprezentantul FIGO a evocat DSC_7496poezia profetică scrisă de Radu Gyr în închisorile comuniste – „Ne vom întoarce într-o zi, / Ne vom întoarce neapărat…” – exprimându-şi convingerea că prezenţa atâtor tineri la comemorare reprezintă împlinirea acestei profeţii.

A fost dat cuvântul distinsei doamne Zoe Rădulescu, fiica lui Gogu Puiu, care avea să se nască la cinci luni după presupusa moarte a acestuia, în regim de detenţie, mama sa fiind arestată şi anchetată de Securitate. Doamna
Zoe Rădulescu a arătat că această zi ar fi trebuit să fie o aniversare frumoasă, în care Gogu Puiu ar fi împlinit 98 de ani, mărturisind că durerea pe care a resimţit-o întreaga viaţă ca urmare a lispei tatălui său, se anulează prin prezenţa tinerilor la
acel monument, ceea ce demonstrează că sacrificiul celor comemoraţi nu a fost inutil. „Nu am făcut oDSC_7722comemorare, pentru că nouă ne-a fost răpit acest drept de a putea să aducem un omagiu morților noștri în fața unei cruci și a unui mormânt. Acum, ne-am hotărât să facem acest eveniment în memoria lui Gogu Puiu. Este nevoie să vorbim despre istoria recentă, care ne este confiscată, să vorbim despre eroii acestui neam și Gogu Puiu a fost unul dintre aceștia, alături de toți eroii din rezistența armată anticomunistă din toată țara”.În mod simbolic, a fost strigat un apel al celor căzuţi în luptă, în lagăre şi închisori, ori executaţi sumar, asistenţa răspunzând, după fiecare nume: Prezent!DSC_7670


După-amiază, sala mare a Hotelului Ten (Colonadelor) din centrul municipiului Constanţa a devenit neîncăpătoare pentru sutele de constănţeni care au dat curs invitaţiei Arhiepiscopiei Tomisului şi Fundaţiei Ion Gavrilă Ogoranu, rezistând timp de trei ore comunicărilor valoroase susţinute de prestigioşii invitaţi. Între sutele de participanţi s-au aflat numeroşi urmaşi ai celor căzuţi în lupte, executaţi sumar ori chinuiţi în lagărele şi închisorileDSC_7632regimului totalitar. Întreaga manifestare a fost dominată de o stare de spirit în care se putea simţi deşteptarea mândriei acestor constănţeni faţă de înaintaşii lor şi sacrificiile acestora.

Manifestarea, moderată la un înalt nivel profesionist de jurnalista Oana Stănciulescu, a fost deschisă prin intonarea imnului de stat al României, urmată imediat de intonarea imnului armânilor, „Părinteasca dimăndare”. O sală plină a cântat şi a intonat cele două imnuri deDSC_7706suflet ale neamului românesc.

O surpriză deosebită au oferit ansamblul „Vanghilizmo ”, ai cărui copii, îmbrăcaţi în frumoasele costume naţionale armâneşti, au recitat „Balada haiducului din codrii Babadagului”, scrisă de fostul deţinut politic Ionel Zeana.

Solistul formatiei „Dorlu”  a interpetat o baladă dedicată lui Gogu Puiu, creaţie a lui  Stere Puiu, fiul lui Constantin „Cociu” Puiu, luptător în grupul de rezistenţă condus de eroul dobrogean şi cumnat al acestuia, executat de Securitate la 20 martie 1950.

DSC_7649Seria expunerilor a fost deschisă de prof. univ. dr. Marian Cojoc de la Universitatea Ovidius, autorul unei ample lucrări documentare dedicată rezistenţei armate dobrogene, ca rod al unei
îndelungate munci de cercetare pe această temă. Acesta a expus, cu rigoarea omului de ştiinţă, caracteristicile principale ale rezistenţei dobrogene, ceea ce o distinge în cadrul rezistenţei din întreaga Românie, a oferit indicii statistice şi a recurs la studii de caz, introducând astfel auditoriul în problematica acestui episod eroic din istoria noastră recentă. „Peste rezistență nu se
poate trece cu ușurință. În puține locuri din lumea comunistă, dacă nu chiar în niciunul, mișcarea de rezistență a avu
t un caracter de masă. Rezistența nu trebuie analizată din această perspectivă statistică, numerică sau cantitativă. Făceam o comparație în 1996, Vladimir Bukovski, un cunoscut disident rus, spunea că mișcarea de disidență din Rusia a avut un caracter limitat. În schimb, represiunea în variatele sale forme a avut un neîndoielnic caracter de masă”, a spus prof. univ. dr. Marian Cojoc.

DSC_7682A urmat dna Zoe Rădulescu, fiica luptătorului Gogu Puiu, care – în calitate de urmaş direct al eroului. D-sa a evocat şi pe Olimpia Puiu, mama sa, cea care a înţeles sensul sensul luptei de rezistenţă şi a ştiut să îndure suferinţa ce i-a provocat moartea prematură. De asemenea, urmaşa lui Gogu Puiu a expus argumentele mai mult decât convingatoare care pun la îndoială faptul că eroul dobrogean ar fi murit în acea încercuire, aşa cum afirmă versiunea oficializată de Securitate.  Zoe Rădulescu a arătat că rezistenţa anticomunistă din Dobrogea nu a avut culoare politică, ea având ca deziderate libertatea, credinţa, păstrarea fiinţei naţionale, şi şi-a exprimat convingerea că aceste deziderat îşi găsesc încă rădăcini în cei de azi, dovadă numarul mare al celor prezenţi la manifestare. „Tânăra generație are dreptul să știe aceste lucruri, să ajungă la documente la care noi nu am ajuns. Trebuie să se trezească această curiozitate și generația tânără să considere dacă noi am avut  dreptate. Dar, indiferent ce s-ar spune, în sufletul meu, Gogu Puiu, frații Fudulea, Nicolae Ciolacu și ceilalți vor rămâne eroi pentru că au luptat pentru valori perene ale neamului românesc: credința în Dumnezeu, respectarea proprietății și păstrarea ființei naționale”, a spus Zoe Rădulescu.

DSC_7685Un alt fost deţinut politic, figură marcantă a Constanţei, dl Gogu Cuşa, unul din ultimii supravieţuitori ai cumplitului experiment de reeducare prin tortură de la Piteşti (1949-1951), d-sa fiind şi rudă cu eroul evocat şi totodată singurul supravieţuitor care l-a cunoscut şi a stat de vorbă cu Gogu Puiu. Dl Cuşa a arătat că, fugit din ţară în 1942, Gogu Puiu fusese pregătit în centrele de instrucţie ale aliaţilor din occident, venind în 1947 în ţară cu misiunea de a pregăti o insurecţie populară antisovietică în Dobrogea.

DSC_7693Înalt Preasfinţitul Teodosie, Episcopul Tomisului, şi-a început cuvântul arătând că şi-a dorit să fie în compania unor oameni plini de înţelepciune, aşa cum sunt foştii deţinuţi politici, cei care au suferit pentru credinţa lor creştină. ÎPS Teodosie a afirmat că perioada rezistenţei anticomuniste, începând din 1949 şi până în 1960, a fost o perioadă de grea suferinţă, dar în acelaşi timp şi de lumină. IPS Sa a comparat secolul 20 cu primele trei vreacuri de creştinism, în privinţa mulţimii martirilor creştini. „Cu adevărat, este nevoie să punem în evidenţă lumina care a biruit întunericul. Oameni care au luminat locurile în care au fost torturaţi… Este o datorie de conştiinţă creştinească, patriotică a noastră, să fim solidari  cu cei ce au suferit pentru noi, generaţiile care ne adăpăm din înţelepciunea şi din jertfa lor…”

Reprezentantul Fundaţiei Ion Gavrilă Ogoranu, dl Florin Dobrescu, a transmis un mesaj din partea acestei instituţii, considerând că este o mare mângâiere faptul că biserica strămoşească îmbrăţişează sacrificiul eroilor rezistenţei, recunoscându-le caracterul de martiri creştini. D-sa a reamintit că Ion Gavrilă Ogoranu spunea că nu este de ajuns să îi comemorăm pe aceşti eroi, ori să realizăm studii şi cercetări, adevărata pomenire a lor însemnând transpunerea în viaţa societăţii de astăzi a idealurilor şi valorilor pentru care aceştia s-au sacrificat. Florin Dobrescu a deplâns faptul că se încearcă, prin legi şi ordonanţe, scoaterea acestor figuri din memoria colectivă, îndemnându-i pe urmaşii lor să fie mândri de asemenea înaintaşi şi să rostească întotdeauna adevărul. Faptul că majoritatea lor a aparţinut Mişcării Legionare nu reprezintă un motiv pentru ca jertfa lor să fie uitată, a spus Dobrescu.

DSC_7707Preotul Drăguş din comuna Mihail Kogălniceanu a vorbit despre perioada anilor ’70, când tocmai începuse să slujească la biserica din comună. A subliniat că în ochii locuitorilor a citit întotdeauna o taină pe care nu o putea desluşi. Abia după anii ’90 a aflat că acea taină era, de fapt, suferinţa profundă a celor care îşi pierduseră familia în lupta de rezistenţa anticomunistă, Mihail Kogalniceanu fiind unul dintre satele cele mai afectate de asasinatele şi arestările Securităţii. La iniţiativa Părintelui Drăguş, toţi participanţii la simpozion au spus rugăciunea „Tatăl nostru”.

DSC_7710A urmat Elena Rădulescu, nepoata lui Gogu Puiu, care a anunţat înfiinţareaAsociaţiei „Gogu Puiu şi Haiducii Dobrogei”, asociaţie ce va desfăşura activităţi de cercetare-documentare, activităţi sportive şi caritabile. A vorbit despre faptul că în acea seară se aflau sub acelaşi acoperiş numeroşi urmaşi ai luptătorilor din Rezistenţa dobrogeană, ceea ce înseamnă că cei de Sus le dau misiunea de a le continua luptă pentru o Românie liberă şi demnă. A încheiat prin recitarea versurilor poeziei lui Radu Gyr – „Ne vom întoarce într-o zi”.
DSC_7660Cu magnetismu-i ieşit din comun, actorul Dan Puric a atras atenţia celor prezenţi că astăzi nu noi îl recuperăm pe Gogu Puiu, ci prin Gogu Puiu ne recuperăm pe noi, ca identitate spirituală. Pornind de la principiul Bisericii conform căruia una din condiţiile necesare canonizării este intrarea martirului în evlavia populară, Dan Puric a afirmat răspicat: „Începând de astăzi, Gogu Puiu intră în evlavie…”„Trebuie să fim conștienți de această demnitate pe care ne-o dau martirii, pentru că, altfel, ne înecăm istoric în ceea ce vedeți dumneavoastră. Martirul este treapta către sfinți, iar sfinții sunt anticamera către Dumnezeu. Se luptă astăzi, pe toate căile, de către forțele oculte, ca să nu ne mai aducem aminte de martiri, să fie scoși într-un fel de ilegalitate și să ne fie rușine! Adică, cei care ne-au făcut bandiți ai poporului sunt în continuare la putere… Bănuiesc că și Ahmed al II-lea dacă mai trăia, Brâncoveanu era trădător! Pentru mine, Brâncoveanu este marele martir, cei care au suferit și au murit în pușcăriile comuniste, mai ales în acest pământ sfânt al Dobrogei. Este de neimaginat că 10.000 de români au fost decimați. Este de neimaginat că s-a concentrat atât de multă rezistență într-un relief atât de neprielnic pentru partizani, ce tărie sufletească au avut acești oameni… Suntem vinovați de două ori: o dată că nu îi cunoaștem și o dată că nu îi facem cunoscuți! Am venit nu ca să le aduc aminte oamenilor, ci ca să ne aducem aminte! (…) Avem o intelectualitate care, în mare parte, este trădătoare și oportunistă, avem istorici timorați, cărora le este frică să mărturisească. Dar, nu te teme turmă mică, așa zise Iisus! Comunismul este virus versatil, de la roșu a trecut la albastru. Ei și-au terminat etapa, dar nu vocația! S-a terminat cu perioada de chin fizic și a început perioada de disoluție moral-sufletească. De fapt, ne-au exterminat elita fizic și acum vor să distrugă arhitectura sufleteasDSC_7720că! Este un atac asupra credinței. Dacă vă uitați la acești martiri nu trebuie să luați dimensiunea ideologică în seamă, pentru că erau taranisti, liberali, monarhiști, legionari, țărani simpli apolitici, rezistența a fost de tip creștin, nu ideologic!”, a spus Dan Puric.

Manifestarea s-a încheiat pe fondul unor imnuri patriotice intonate de reprezentanţii Frăţiei Ortodoxe Sf. Gheorghe, care, cu frumoasele lor costume tradiţionale, au asigurat permanent o gardă cu drapele tricolore pe fundalul prezidiului.

12540888_538813136277583_5331120879986659597_n

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Facebook

Get the Facebook Likebox Slider Pro for WordPress